Fotografia de vacanta. Tu te pricepi?

Prima regula a fotografiei, si poate si cea mai importanta este incadrarea. Indiferent daca faci un portret, o fotogrfie de grup sau daca vrei sa “prinzi” un munte, o plaja sau o cladire, nu trebuie sa uiti ca dincolo de marginile cadrului nu va mai iesi nimic. O definitei succinta a incadrarii este” determinarea marginilor imaginilor fotogarfice”. Totusi, acest proces nu este unul atat de simplu precum pare la prima vedere. La intrebarea cum vei incadra se poate raspunde in mai multe feluri. Pe verticala, pe orizontala sau chiar pe diagonala. Fotografia incadrata pe orizontala – dreptunghiul cadrului are latura mare in partea jos – este stabila, usor lizibila (si in fotografie ca si in citit grafica este perceputa de la stanga la drepata) si incapatoare. O incadrare pe plan vertical da impresia de “rasturnare” dar, in functie de elementele secundare, permite incadrarea corecta a elementelor inalte.

Subiectul

Este elementul de maxima importanta pe care se va focaliza imaginea (in cele mai multe cazuri) dar si intregul interes al fotografului. Astfel, un munte poate fi transpus in imagine intr-o mie de feluri. Cel mai important lucru este sa nu “taiati” printr-o incadrare proasta elementele cele mai importante ale imaginii. Spre exemplu, daca doriti fotografierea unei persoane la malul marii – persoana in cauza este subiectul fotografiei voastre. Marea, nisipul, norii, apusul sunt elementele secundare care trebuie tratate ca atare. Nimic nu poate fi mai gresit decat “taierea” din subiect (picioare, maini, cap etc) – exceptie facand poate fotografiile artistice, abstracte.

Subiectul unei fotografii trebuie la randul lui incadrat in elementele care alcatuiesc fotografia. Aromnia unei fotografii este data si de relationarea elementelor care o formeaza. Astfel, un munte acopreit partial de umbre poate fi mai interesant daca in cadru apar si norii care nu permit rezelor soarelui sa lumineze intreg peisajul.

Tendinta amatorilor este sa situeze subiectul in centrul fotografiei - considerand ca centrul geometric al dreptunghiului este si centrul interesului. Fals. O astfel de incadrare poate crea o simetrie grea, un dezechilibru de compozitie, o aglomerare inutila a centrului in comparatie cu pustietatea “marginilor”.

---