Setari Cookie-uri

Negocierea - arta de a spune "NU"

Specialistii spun ca negocierea este o stiinta. O aptitudine innascuta sau dobandita in urma experientei. Un lucru este clar: in lumea turistica a negocia este un verb care te imbogateste. Singurul motiv pentru care oamenii tind sa plateasca un pret exagerat este lipsa informatiei sauin unele cazuri, o anumita decenta care te impiedica se te targuiesti la sange. Totusi, trebuie stiut ca in unele tari negocierea este o traditie, un ritual. In statele arabe multi vanzatori simt o adevarata placere sa joace acest joc cu un adversar pe masura.

Specialistii spun ca negocierea este o stiinta. O aptitudine innascuta sau dobandita in urma experientei. Un lucru este clar: in lumea turistica “a negocia” este un verb care te imbogateste. Singurul motiv pentru care oamenii tind sa plateasca un pret exagerat este lipsa informatiei sau…in unele cazuri, o anumita decenta care te impiedica se te targuiesti “la sange”. Totusi, trebuie stiut ca in unele tari negocierea este o traditie, un ritual. In statele arabe multi vanzatori simt o adevarata placere sa joace acest joc cu un adversar pe masura.

In statele arabe, in orient dar si in unele tari europene, negocierea este o tehnica de supravietuire. In Turcia sau Egipt spre exemplu, un produs poate fi negociat pana la 10% din pretul cerut initial. Totul este sa stii valoarea produsului dorit, sa ai incredere in tine si sa constientizezi faptul ca in a negocia nu este nimic rusinos. Si inca un lucru: nu te grabi sa achizitionezi multe lucruri in primele zile. Asteapta si vei vedea ca aceleasi produse vazute prima data le poti gasi intr-o suta de replici identice la magazine diferite.

Citește și:

In bazaruri, piete sau buticuri cu specific, poti petrece minute (sau chiar ore) targuind unu sau mai multe produse. Nu uita ca negocierea este comunicare. Si un joc de ping pong. Prima experienta (reusita) de acest fel am avut-o in Egipt cand, un vanzator mi-a cerut 100 de lire egiptene pentru o vaza de alabastru. Am replicat 30. Mi-a spus 80. Ultimul pret a adaugat zambind. Indiferenta am replicat: 25. A parut suparat de “tupeul meu”.
Bine, a spus, 60! 60 e cel mai bun pret! La fel de indiferenta am replicat aproape in joaca: 20. A inceput sa rada…40, hai, ti-o dau cu 40. 15 – am zis eu. Cum 15? Ai zis 30 la inceput, uite ti-o dau pe 30. Nu. Nu o mai vreau. Iti dau 10.
Si pe fix 10 lire egiptene am luat vaza de alabastru care imi fusese la inceput propusa pentru 100 de lire – adica de zece ori mai mult. Aceeasi tehnica am aplicat-o in Turcia cu maxim succes. Daca ajungeti in China lucrurile stau exact la fel. In bazaruri mai ales, negocierea e sfanta.

Citește și:

Intre respect si bani (experienta personala)

Vizionare placuta


Kudika
30 Mai 2008
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.